Manifest, RIP

Guerilla Open Access Manifesto de Aaron Swartz , iulie 2008

  1. Informația e putere. Dar cum se întâmplă de obicei  în cazul puterii, există mereu indivizi care vor să o țină doar pentru ei. Întreaga moștenire culturală și științifică a lumii, publicată de secole în cărți și jurnale, este din ce în ce mai mult digitalizată și blocată de o mână de corporații private. Vrei să citești aceste scrieri ce conțin cele mai faimoase rezultate științifice? Va trebui să plătești sume enorme unor publiciști ca Reed Elsevier.
  2. Exista acei indivizi care se chinuie sa schimbe acest lucru. Miscarea Open Acces lupta pentru a asigura oamenilor de stiinta păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală și totodată sa isi publice lucrarile pe internet in cadrul unor termeni care permit oricui sa le acceseze si sa le citeasca. Dar si cel mai bun scenariu poate prevedea ca acest lucru sa se intample doar de acum inainte, în timp ce tot ce a fost scris pana acum va fi pierdut.
  3. Acesta este un pret prea mare pentru a fi platit. Academicieni sa fie fortati sa plateasca bani ca sa citeasca lucrarile colegilor? Sa fie scanate librarii intregi dar sa le fie permis doar celor de la Google sa le citeasca? Sa le fie puse la dispozitie articole stiintifice copiilor de la universitatile de elita din Lumea intai, dar nu si copiilor din emisfera sudica? Este scandalos si inacceptabil.
  4. Multi spun “de accord, dar ce putem face noi? Companiile detin drpeturile de autor, castiga sume uriase de bani prin taxarea accesului la aceste informatii iar acest fapt este perfect legal – nu putem face nimic pentru a-i opri”. Totuși ceva putem face, ceva ce s-a mai facut si inainte: putem sa luptam.
  5. Cei cu acces la resurse – studenti, bibleotecari, oameni de stiinta – voua v-a fost acordat un privilegiu. Voi va puteti hrani la acest bufet al cunostintelor in timp ce restul lumii e inchisa in afara. Dar nu trebuie – din punct de vedere moral nici nu aveti voie – sa tineti acest privilegiu pentru voi insive. Aveti datoria de a impartasi acest privilegiu cu intreaga lume. Puteti schimba parole cu colegii, puteti indeplini cereri de descarcare a materialelor pentru prieteni.
  6. Intre timp, cei care au fost inchisi pe dinafara nu vor pe loc sa astepte. Ei se strecoara prin gauri si sar garduri, liberatizand informatia incuiata de publicist si impartasind-o cu prieteni lor.
  7. Dar toate aceste activitati se desfasoara in intunecatul si ascunsul „underground”. Se numesc furt sau piraterie, de parca impartasirea bogatiei informatiilor se poate compara din punct de vedere moral cu scufundarea unei corabii si asasinarea intregului echipaj a acesteia. Dar impartasirea nu este un lucru imoral – din contra, este un imperative moral. Doar cei orbiti de lacomie ar interzice unui prieten sa-si faca o copie.
  8. Companiile mari sunt, desigur, orbite de lacomie. Legile sub care acestea opereaza o cer – investitorii s-ar impotrivi in caz contrar. Iar politicienii pe care i-au platit ca se la ia partea ii sustin prin aprobarea de legi care sa le acorde lor puterea exclusivă de a decide cine are dreptul de a face copii si cine nu.
  9. Dreptatea nu constă în a te supune unor legi nedrepte. E timpul sa iesim la lumina si in maretul stil al revoltei civile sa ne declaram opoziția fata de acest jaf la adresa culturii publice.
  10. Trebuie sa luam informațiile de oricunde ar fi stocata aceasta, sa ne facem propriile noastre copii si să le impartasim lumii intreagi. Trebuie sa luam informatiile care nu sunt sub copyright si sa le adaugam arhivei. Trebuie sa cumparam bazele de date secrete si sa le adaugam pe internet. Trebuie sa descarcam jurnalele stiintifice si sa le incarcam mai apoi pe retelele de impartasit fisiere. Trebuie sa declanșăm Guerilla Open Access.
  11. Daca suntem in numar mare pretutindeni prin lume, nu numai ca vom trimite un mesaj puternic impotriva privatizarii informatiei dar vom face ca acest lucru sa devina de domeniul trecutului. Te alături?

Guerilla Open Access Manifesto by Aaron Swartz July 2008

  1. Information is power. But like all power, there are those who want to keep it for themselves. The world’s entire scientific and cultural heritage, published over centuries in books and journals, is increasingly being digitized and locked up by a handful of private corporations. Want to read the papers featuring the most famous results of the sciences? You’ll need to send enormous amounts to publishers like Reed Elsevier.
  2. There are those struggling to change this. The Open Access Movement has fought valiantly to ensure that scientists do not sign their copyrights away but instead ensure their work is published on the Internet, under terms that allow anyone to access it. But even under the best scenarios, their work will only apply to things published in the future. Everything up until now will have been lost.
  3. That is too high a price to pay. Forcing academics to pay money to read the work of their colleagues? Scanning entire libraries but only allowing the folks at Google to read them? Providing scientific articles to those at elite universities in the First World, but not to children in the Global South? It’s outrageous and unacceptable.
  4.  “I agree,” many say, “but what can we do? The companies hold the copyrights, they make enormous amounts of money by charging for access, and it’s perfectly legal — there’s nothing we can do to stop them.” But there is something we can, something that’s already being done: we can fight back.
  5. Those with access to these resources — students, librarians, scientists — you have been given a privilege. You get to feed at this banquet of knowledge while the rest of the world is locked out. But you need not — indeed, morally, you cannot — keep this privilege for yourselves. You have a duty to share it with the world. And you have: trading passwords with colleagues, filling download requests for friends.
  6. Meanwhile, those who have been locked out are not standing idly by. You have been sneaking through holes and climbing over fences, liberating the information locked up by the publishers and sharing them with your friends.
  7. But all of this action goes on in the dark, hidden underground. It’s called stealing or piracy, as if sharing a wealth of knowledge were the moral equivalent of plundering a ship and murdering its crew. But sharing isn’t immoral — it’s a moral imperative. Only those blinded by greed would refuse to let a friend make a copy.
  8. Large corporations, of course, are blinded by greed. The laws under which they operate require it — their shareholders would revolt at anything less. And the politicians they have bought off back them, passing laws giving them the exclusive power to decide who can make copies.
  9. There is no justice in following unjust laws. It’s time to come into the light and, in the grand tradition of civil disobedience, declare our opposition to this private theft of public culture.
  10. We need to take information, wherever it is stored, make our copies and share them with the world. We need to take stuff that’s out of copyright and add it to the archive. We need to buy secret databases and put them on the Web. We need to download scientific journals and upload them to file sharing networks. We need to fight for Guerilla Open Access.
  11. With enough of us, around the world, we’ll not just send a strong message opposing the privatization of knowledge — we’ll make it a thing of the past. Will you join us?

Aaron Swartz
July 2008, Eremo, Italy